Aplicatie

3. Aplicaţie propusă

În baza indicatorilor macroeconomici ce caracterizează conjunctura economiei naţionale, cu ajutorul tabelului de mai jos, construiţi o situaţie conjuncturală nefavorabilă/ favorabilă.

DENUMIRE INDICATOR	U.M.	SITUAŢIE CONJUNCTURALĂ NEFAVORABILĂ/ FAVORABILĂ
		2007	2008	2009 PREVIZIUNE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
...

a.  Explicaţi modul de calcul al fiecărui indicator.                                               

b.  Explicaţi semnificaţia fiecărui indicator în aprecierea situaţiei conjuncturale.

c. Interpretaţi situaţia conjuncturii economice a economiei naţionale din perspectiva indicatorilor aleşi în corelaţiile lor.                                            

d. Prezentaţi în sinteză conţinutul studiului conjunctural efectuat.                      

Studiul pe bază de muncă individuală, poate viza următoarele economii naţionale: China, România, India, Germania, Marea Britanie şi Irlanda, Brazilia, Rusia, S.U.A., Italia, Spania, Canada, Taiwan, Austria, Franţa, Japonia, Australia, Turcia sau conjunctura economică mondială.

Alte posibilităţi pentru studiul privind conjunctura economică a unor pieţe pot privi conjunctura: produselor agroalimentare, produselor petroliere, metalelor preţioase, piaţa valutară, piaţa automobilelor; sau chiar studiul privind conjunctura economică a unor produse: grâu, cafea, benzină – motorină, gaze naturale, zahăr, bumbac. În acest caz, indicatorii luaţi în considerare se modifică în concordanţă, faţă de cele considerate pentru economiile naţionale.

Studiul conjuncturii economice

Relaţia de compensare inflaţie – şomaj  (Curba lui Phillips) susţine că un şomaj mai mic poate fi obţinut acceptând mai multă inflaţie, sau inflaţia poate fi redusă acceptând mai mult şomaj.

Tabel nr. 23

Valoarea indicatorilor pentru a verifica relaţia de compensare inflaţie – şomaj

	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Rata inflaţiei	%	5,70	5,10	4,00
Rata şomajului	%	7,57	7,56	7,55

Construim curba lui Phillips cu datele din tabel şi concluzionăm. În cazul nostru, curba va fi o imagine în oglindă faţă de axa OY, pentru că datele sunt astfel construite încât şi rata şomajului şi rata inflaţiei să se optimizeze (să scadă) concomitent.

Figura nr. 14. Reprezentarea grafică a relaţiei inflaţie – şomaj

În continuare se calculează unul sau mai mulţi indicatori, care leagă valoarea exporturilor şi/sau importurilor cu indicatorii macroeconomici de tip rezultate sau cu mărimea populaţiei. Asemenea indicatori sunt: deschiderea sau ventilarea internaţională, ponderea exporturilor în produsul intern brut, rata de completare a resurselor interne din importuri, valoarea exporturilor pe cap de locuitor, ponderea soldului balanţei comerciale în produsul intern brut.

Tabel nr. 24

Relaţii dintre export/ import – PIB – populaţie

	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Deschiderea internaţională	%	77,41%	79,50%	82,76%
Ponderea exporturilor în PIB	%	77,06%	80,25%	83,58%
Rata de completare a resurselor interne din importuri	%	77,76%	78,74%	81,94%
Exportul pe cap de locuitor	mii €/ pers	6,88	8,06	9,36
Ponderea soldului balanţei comerciale în PIB	%	0,69%	1,51%	1,63%

         Conform tabelului, ponderea exporturilor în PIB şi ponderea soldului balanţei comerciale în PIB au o tedinţă crescătoare, mulţumită ritmului superior de creştere a valorii exporturilor. Datorită faptului că ponderea exporturilor în PIB a crescut şi deschiderea internaţională a Ungariei a crescut în mod continuu, acest lucru datorându-se şi integrării în structurile europene. Se poate observa că şi restul indicatorilor au tendinţe crescătoare: exportul pe cap de locuitor creşte de la un an la celălalat, în timp ce rata de completare a resurselor interne din importuri este stabilă însă de valori superioare.

Se calculează unul sau mai mulţi indicatori, care leagă valoarea exporturilor şi/sau importurilor cu indicatorii macroeconomici de tip rezultate sau cu mărimea populaţiei. Asemenea indicatori sunt: ponderea datoriei externe în produsul intern brut, raportul dintre datoria externă şi încasările din exportul de mărfuri şi servicii, datoria externă pe locuitor.

Tabel nr. 25

Relaţii dintre datoria externă – PIB – exporturi – populaţie

	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Ponderea datoriei externe în PIB	%	124,24%	99,31%	84,18%
Raportul dintre datoria externă şi încasările din exportul	%	161,22%	123,75%	100,73%
Datoria externă pe locuitor	mii €/ pers	11,10	9,97	9,43

Tendinţa ponderii datoriei externe în PIB relevă o situaţie pozitivă, mulţumită reducerii datoriei externe şi a creşterii produsului intern brut. În anul 2006 se poate observa o situaţie delicată a Ungariei, datorită valorii extrem de mari a datoriei externe rămase de returnat din trecut respectiv deficitului bugetar anual creat. Acelaşi tendinţă este de regăsit şi în cadrul indicatorului datoria externă pe cap de locuitor, ce relevă o situaţie în curs de îmbunătăţire.

Din punct de vedere a resurselor valutare, determinat de raportul dintre datoria externă (plăţi în valută) şi exporturi (încasări în valută) sitaţia nu este înfloritoare însă pe curs de revenire, existând o penurie de resurse valutare.

Ciclul afacerilor poate fi reprezentat prin construirea unui grafic cu ajutorul datelor din tabelul de mai jos, utilizând tendinţa acestora şi valorile înregistrate.

Tabel nr. 26

Produsul naţional brut nominal şi real

		2006	2007	2008	2005	2009
PNB n	mil €	20569	21949	26614	19689	26564
PNB r	mil €	19460	20884	25590	18627	25542

Sursa: Rotariu I. (coord.), Managementul tranzacţiilor economice internaţionale şi strategia competitivităţii, Editura Miton, Timişoara, 2002, p. 74;

Figura nr. 15. Ciclul afacerilor

În baza graficului, pot fi determinate perioadele de expansiune şi recesiune, determinând situaţii de conjunctură economică favorabile sau nefavorabile afacerilor internaţionale.

Analiza conjuncturii economice

Rata dobânzii este preţul plătit pentru a dispune timp de un an de 100 unităţi monetare sau preţul primit anual pentru un depozit monetar. Ea reprezintă raportul procentual dintre mărimea absolută a dobânzii anuale plătite şi creditul acordat. Dobânzile la depozitele internaţionale, pe o perioadă de până la 12 luni se determină:

D =K x Rd x Nz / (360 x 100)             

D – mărimea dobânzii în cifre absolute;

K – capitalul împrumutat;

Rd – rata dobânzii;

Nz – numărul exact de zile ale perioadei de constituire.

Cursul de schimb valutar este „preţul” unei unităţi monetare de valută exprimat într-o altă monedă cu care se compară valoric, respectiv preţul la care o monedă naţională poate fi schimbată cu o altă monedă naţională ori internaţională.

Optimizare: minim pentru cumpărători de valută şi per ansamblu pentru o ţară (au moneda naţională stabilă) şi maxim pentru vânzători de valută.

Datoria externă cuprinde totalitatea împrumuturilor angajate de guvern, persoane juridice sau fizice rezidente în raporturile lor cu străinătatea.

Tabel nr. 11

Determinarea situaţiei financiar - valutare

	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Rata dobânzii (pt credite)	%	9,81	7,64	6,43
Cursul de schimb valutar	Ft/€	264,26	251,35	250,07
Datoria externă	mil €	111824	100440	94530

În urma acestor calcule, tabelul cu indicatorii principali arată în felul următor:

Tabel nr. 12

TABELUL CU INDICATORII PRINCIPALI

Indicator	U.M.	2006 (t0)	2007 (t1)	2008 (t2)
Produsul intern brut	mld Ft	23785	25420	28080
Rata de creştere economică	%	3,94	7,48	11,63
Rata inflaţiei	%	5,70	5,10	4,00
Rata şomajului	%	7,57	7,56	7,55
Balanţa comercială externă	mil €	-625	1524	1835
Rata dobânzii	%	9,81	7,64	6,43
Cursul de schimb valutar	Ft/€	264,26	251,35	250,07
Datoria externă	mil €	111824	100440	94530

PUNCTUL b).

PRODUSUL INTERN BRUT

Tabel nr. 13

Calcule privind produsul intern brut

		Valoare
Indicator	UM	2006   (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Produsul intern brut	mld Ft	23785	25420	28080

Abatere			Indicele relativ de creştere
t1-t0	t2-t1	t2-t0	t1/t0 -1	t2/t1 -1	t2/t0 -1
1635	2660	4295	6,9%	10,5%	18,1%

Indicatorul PIB se optimizează prin maximizare. Agregatul macroeconomic P.I.B. pentru anul 2006 are valoarea de 23785 mld Ft, în anul următor înregistrează 25080 mld Ft. O previziune corectă ar indica continuarea tendinţei de majorare, 28080 mld Ft. Sumele sunt reprezentative  pentru o ţară cu nivel mediu de dezvoltare.

Din anul de bază 2006 valoarea indicatorului a crescut  în anul 2007 reprezentând o creştere cu 1635 mld Ft, deci aproape cu 6,9% faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului creşte, reprezentând o majorare de 2660 mld Ft sau cu 10,5 %, o creştere cu ritm superior faţă de anul precedent.

            Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a crescut în continuu, cu 4295 mld Ft sau de 1,18 ori, putem vorbi despre o tendinţă pozitivă de creştere, avem deci o situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii economice, favorabil şi mediului de afaceri.

La fel se procedează şi pentru restul indicatorilor

Tabel nr. 14

Calcule privind rata de creştere economică

		Valoare
Indicator	UM	2006  (t0)	2007  (t1)	2008  (t2)
Rata de creştere economică	%	3,94	7,48	11,63

Abatere			Indicele relativ de creştere
t1-t0	t2-t1	t2-t0	t1/t0 -1	t2/t1 -1	t2/t0 -1
3,54	4,15	7,69	90,0%	55,4%	195,2%

Indicatorul rata de creştere economică se optimizează prin maxim. Pentru anul 2006, indicatorul are valoarea de 3,94%, în anul următor înregistrează 7,48%, iar în al treilea an 11,63%. Ratele de creştere sunt reprezentative pentru o ţară cu nivel mediu de dezvoltare, existând loc atât pentru creştere pozitivă cât şi pentru dezvoltare.

Din anul de bază valoarea indicatorului a crescut cu 3,54% până în anul 2007 reprezentând o creştere cu 90% faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului creşte, reprezentând o majorare cu 4,15%, o creştere cu ritm mai redus (55,4%) faţă de anul precedent.

            Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a crescut în continuu, cu 7,69% sau de 2,95 ori, putem vorbi despre o tendinţă pozitivă de creştere, deci o situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii economice, favorabil şi mediului de afaceri .

Tabel nr. 15

Calcule privind rata inflaţiei

		Valoare
Indicator	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Rata inflaţiei	%	5,70	5,10	4,00

Abatere			Indicele relativ de creştere
t1-t0	t2-t1	t2-t0	t1/t0 -1	t2/t1 -1	t2/t0 -1
-0,60	-1,10	-1,70	-10,5%	-21,6%	-29,8%

Indicatorul rata inflaţiei se optimizează prin minim. Pentru anul 2006, indicatorul are valoarea de 5,7%, în anul următor înregistrează 5,1%, iar în al treilea an 4%. Ratele de creştere negative sunt reprezentative pentru o ţară în tranziţie cu potenţial de creştere şi dezvoltare.

Din anul de bază valoarea indicatorului a scăzut cu 0,6% până în anul 2007 reprezentând o scădere cu 10,5% faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului scade, reprezentând o micşorare cu 1,1%, o scădere cu ritm mai crescut (21,6%) faţă de anul precedent.

Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a scăzut cu 1,7% sau de 1,298 ori, putem vorbi despre o tendinţă pozitivă, o situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii economice, favorabil şi mediului de afaceri.

Tabel nr. 16

Calcule privind rata şomajului

		Valoare
Indicator	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Rata şomajului	%	7,57	7,56	7,55

Abatere			Indicele relativ de creştere
t1-t0	t2-t1	t2-t0	t1/t0 -1	t2/t1 -1	t2/t0 -1
-0,01	-0,01	-0,02	-0,1%	-0,1%	-0,3%

Indicatorul rata şomajului se optimizează prin minim. Pentru anul 2006, indicatorul are valoarea de 7,57%, în anul următor înregistrează 7,56%, iar în al treilea an 7,55%. Ratele de creştere negative sunt reprezentative pentru o ţară în tranziţie.

Din anul de bază valoarea indicatorului a scăzut cu 0,01% până în anul 2007 reprezentând o scădere cu 0,1% faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului scade, reprezentând o micşorare cu 0,01%, o scădere cu ritm continuu.

Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a scăzut cu 0,02% sau de 1,03 ori, putem vorbi despre o tendinţă pozitivă, o situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii economice.

Tabel nr. 17

Calcule privind soldul balanţei comerciale externe

		Valoare
Indicator	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Balanţa comercială externă (sold)	mil €	-625	1524	1835

Abatere			Indicele relativ de creştere
t1-t0	t2-t1	t2-t0	t1/t0 -1	t2/t1 -1	t2/t0 -1
2149	311	2460	343,8%	20,4%	393,6%

Soldul balanţei comerciale externe se optimizează prin maxim. Pentru anul 2006, indicatorul are valoarea de -625 mil €, în anul următor înregistrează 1524 mil €, iar în al treilea an 1835 mil €. Creşterea înregistrată susţine

În anul de bază valoarea indicatorului a crescut cu 2149 mil € până în anul 2007 reprezentând o creştere cu 343% faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului creşte, reprezentând o majorare cu 311 mil €, o creştere cu ritm mult mai redus (20,4%) faţă de anul precedent.

            Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a crescut în mod continuu, cu 2460 mil mil € sau de 4,936 ori, putem vorbi despre o tendinţă pozitivă de creştere, avem deci o situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii economice şi a mediului de afaceri .

Tabel nr. 18

Calcule privind rata dobânzii

		Valoare
Indicator	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Rata dobânzii	%	9,81	7,64	6,43

Abatere			Indicele relativ de creştere
t1-t0	t2-t1	t2-t0	t1/t0 -1	t2/t1 -1	t2/t0 -1
-2,17	-1,21	-3,38	-22,1%	-15,8%	-34,5%

Indicatorul rata dobânzii pentru credite se optimizează prin maxim pentru instituţiile financiare şi prin minim pentru debitori. În consecinţă, datorită faptului că urmărim conjunctura economică din perspectiva mediului de afaceri, vom considera oportun reducerea ratei dobânzii în vederea îmbunătăţirii perspectivelor firmelor prin împrumuturi şi credite. Pentru anul 2006, indicatorul are valoarea de 9,81%, în anul următor înregistrează 7,64%, iar în al treilea an 6,43%.

Din anul de bază valoarea indicatorului a scăzut cu 2,17 % până în anul 2007 reprezentând o reducere cu 22,1% faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului scade uşor, cu 1,21%, într-un ritm mai redus (15,8%) faţă de anul precedent.

            Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a scăzut cu 3,38% sau de 1,345 ori, putem vorbi despre o tendinţă pozitivă, avem deci o situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii economice şi a mediului de afaceri .

Tabel nr. 19

Calcule privind cursul de schimb valutar

		Valoare
Indicator	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Cursul de schimb valutar	Ft/€	264,26	251,35	250,07

Abatere			Indicele relativ de creştere
t1-t0	t2-t1	t2-t0	t1/t0 -1	t2/t1 -1	t2/t0 -1
-12,91	-1,28	-14,19	-4,9%	-0,5%	-5,4%

Indicatorul cursul de schimb valutar se optimizează prin minim. Pentru anul 2006, indicatorul are în medie valoarea de 264,26 Ft/€, în anul următor înregistrează 251,35 Ft/€, iar în al treilea an 250,07 Ft/€.

Din anul de bază valoarea indicatorului a scăzut cu 12,91% până în anul 2007 reprezentând o scădere de 10,5% faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului are loc o micşorare cu 1,28%, o scădere cu ritm redus (0,5%) faţă de anul precedent.

Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a scăzut cu 14,19% sau de 1,054 ori, putem vorbi despre o tendinţă pozitivă, o situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii economice şi a mediului de afaceri intern şi internaţional.

Tabel nr. 20

Calcule privind datoria externă

		Valoare
Indicator	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Datoria externă	mil €	111824	100440	94530

Abatere			Indicele relativ de creştere
t1-t0	t2-t1	t2-t0	t1/t0 -1	t2/t1 -1	t2/t0 -1
-11384	-5910	-17294	-10,2%	-5,9%	-15,5%

Indicatorul datoria externă se optimizează prin minim pentru o ţară. Pentru anul 2006, indicatorul are valoarea de 111824 mil €, în anul următor înregistrează 100440 mil €, iar în al treilea an 94530 mil €. Ratele de creştere negative sunt reprezentative pentru o ţară în tranziţie cu potenţial de creştere şi dezvoltare.

Din anul de bază valoarea indicatorului a scăzut cu 11384 mil € până în anul 2007 reprezentând o scădere cu 10,2% faţă de 2006. În anul 2008 nivelul indicatorului revine uşor, reprezentând o micşorare cu 5910 mil €, o scădere cu ritm mai redus (5,9%) faţă de anul precedent.

Având în vedere că pe parcursul celor 3 ani indicatorul a scăzut cu 17294 mil € sau de 1,155 ori, putem vorbi despre o tendinţă pozitivă de creştere, avem deci o situaţie favorabilă din punct de vedere a conjuncturii economice, favorabil şi mediului de afaceri.

PUNCTUL c).

Relaţia creştere economică – inflaţia – şomaj: atunci când rata de creştere economică (rata PNB real) este mare, producţia de bunuri şi servicii este în creştere şi ca urmare scade rata şomajului, creşte numărul de locuri de muncă şi creşte nivelul de trai.

Prin comparaţia tendinţei de majorare a ratei de creştere economică şi a reducerii ratei inflaţiei şi ratei şomajului, realitatea confirmă teoria.

Tabel nr. 21

Valoarea indicatorilor pentru relaţia creştere economică – inflaţia – şomaj

	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Rata de creştere economică	%	3,94	7,48	11,63
Rata inflaţiei	%	5,70	5,10	4,00
Rata şomajului	%	7,57	7,56	7,55

Legea lui Okun, în varianta generală, susţine că la o rată înaltă de creştere economică vom avea rată mică de creştere a şomajului; respectiv în varianta aplicată determinată pentru economia SUA, determină că pentru fiecare 2,2% de creştere a PNB real realizată într-un an, rata şomajului scade cu un procent.

Tabel nr. 22

Valoarea indicatorilor pentru a verifica legea lui Okun

	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Rata de creştere economică	%	3,94	7,48	11,63
Rata şomajului	%	7,57	7,56	7,55

+ 2,2% rata de creştere econ .................................................. -1% rata şomajului

+ 7,7% rata de creştere econ ................................................... x% rata şomajului

x = - 3,5%

Calculele arată că faţă de a o scădere de 3,5% a ratei şomajului aferent majorării de 7,7% a ratei de creştere economică; s-a înregistrat o reducere mult mai mică de 0,02% în decursul celor 3 ani.