Quiz

How much do you know about European Union. Click here to find!
To check your answers and discover other curiosities and information about EU, click here.
To elaborate a country profile, calculating different economic indicators, click here.
Thanks to EuroStat for all these opportunities to educate yourself! :)

Dimensiunile culturale (Hofstede)

Indicele distanţei faţă de putere (PDI): gradul în care oamenii din cultura respectivă percep inegalitatea socială, măsura în care se aşteaptă şi acceptă ca puterea să fie distribuită inegal.

• PDI puternic: raport de dependenţă, respect ierarhic, subordonaţii  aşteaptă să li se spună ce trebuie să facă.
• PDI scăzut: raport de independenţă, ierarhia însemnă o inegalitate a rolurilor, subordonaţii se aşteaptă să fie consultaţi.

Individualism/ Colectivism (IDV) – se referă la măsura în care o cultură reflectă poziţia şi rolul individului sau a grupului, respectiv încurajează independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi aparţine, raportare la interesele personale sau interesele celorlalţi (eu-eu, eu-noi).

• IND ridicat: se preferă autonomia, se identifică mai mult cu acţiunile și standardele de valori proprii, indivizii sunt apreciaţi prin capacităţi, abilităţi şi rezultate proprii. 
• IND scăzut: colectivism, apartenenţa la grup, identitatea individuală este conectată la reţele sociale, fiecare persoană este apreciată prin prisma grupului la care aparţine şi a relaţiilor dezvoltate.

Masculinitate/ Feminitate (MAS) – preferinţa pentru competitivitate şi promovare în detrimentul cooperării şi armoniei, sau invers.

• MAS ridicat: succes, progres, concurenţă, performanţă, este apreciată ambiţia, competitivitatea şi posesivitatea, angajaţii se supraestimează, cariera este scopul principal.
• MAS scăzut: feminitate: continuitate, solidaritate, importanţa relaţiilor, angajaţii se subestimează, calitatea vieţii este scopul principal, intuiţia, modestia şi tandreţea sunt importante. 

Indicele de evitare a incertitudinii (UAI) – este legat de uşurinţa şi felul în care cultura face faţă noului, schimbării, necunoscutului, incertitudinii şi modului de asumare a riscurilor.

• UAI ridicat: incertitudinea ca ameninţare, caracterizaţi prin numeroase reguli formale, nevoia de securitate, se manifestă necesitatea pentru reguli, o puternică formalizare şi standardizare. 
• UAI scăzut: incertitudine acceptată, „carpe diem”, îmbrăţişare persoane şi idei atipice, slabă standardizare.

Orientare pe termen lung/ termen scurt (LTO) – este legată de perioada de timp pentru care oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care percep costul de oportunitate a prezentului faţă de viitor.

• LTO ridicat: caracterizate prin perseverenţă, acceptarea schimbării, orientare către investiţii, perseverenţa şi cumpătarea. 
• LTO scăzut: tradiţionaliste, preocupate de stabilitate şi orientate către rezultate imediate, respectul pentru tradiţii, îndeplinirea obligaţiilor şi protejarea reputaţiei.

  Legenda: 

  1 = Distanța față de putere;  2 = Individualism;

  3 = Masculinitate;  4 = Grad de evitare a incertitudinii.

SUA ROMANIA GERMANIA Distanţa faţă de putere 40 70 35 Individualism - colectivism 91 49 67 Masculinitate - feminitate 62 39 66 Evitare/ acceptare incertitudine 46 61 65 Orientare pe termen lung / scurt 29 41 31

Country	Power Distance	Uncertainty Avoidance	Individualism	Masculinity	Long term orientation
GBR	35	35	89	66	25

          Mai sus, este exemplul pentru Marea Britanie. Vom continua analiza mediului socio-cultural cu un model  de fișă de evaluare a negociatorului britanic, realizat pe baza informațiilor din cartea „Negotiating International Business - The Negotiator's Reference Guide to 50 Countries Around the World” lui Lothar Katz.            

Fişa de evaluare a stilului naţional de negociere al partenerului de afaceri
·      Stilul de negociere britanic
§                Stilul britanic	v Caracteristicile negociatorilor Ø Profesionalismul este la un nivel foare ridicat Ø Caracteristici individuale: - grad de formalism: ridicat - etichetă: - logică: fiecare dintre parteneri are dreptul să vorbească, - concentrare: ridicată, încercând să înţeleagă exact tot ceea ce partenerul exprimă prin toate formele de comunicare, atenţi la detalii  - grad de emotivitate:  neexprimat, mascat substanţial,  aparenţă de detaşare,  comunicarea non-verbală nefiind frecvent utilizată, ci controlată de cele mai multe ori. Se recomandă să nu se arate cu degetul diferite persoane, fiind considerat un semn de nepoliteţe -  nivelul de adoptare a deciziilor: decizii pe termen scurt bazate pe relaţii pe termen lung Ø Ritmul afacerilor - lent în cazul negocierilor cu companiile tradiţionale britanice - alert în cazul tinerilor antreprenori v Surse de neînţelegeri şi gafe § Tabuuri şi simboluri Ø  Culori: închise (negru, albastru, sau gri) Ø  Cadouri; Corupţia şi mita sunt foarte rare în Marea Britanie şi tocmai de aceea se recomandă evitarea cadourilor care au o valoare semnificativă şi pot lăsa loc de interpretare. Mai mult, cadourile sunt foarte rar oferite şi sunt de evitat, mai ales în cadrul primelor întâlniri de afaceri. Ø  Fumatul este interzis în spaţiile publice, inclusiv în restaurante, baruri şi transportul public. § Condiţia femeilor Ø  Puterea deţinută de femei în afaceri este aproximativ egală cu cea a bărbaţilor, deşi unele femei încă ezită în ocuparea funcţiilor de conducere. În eventualitatea unei călătorii de afaceri, o femeie de afaceri din exteriorul Marii Britanii nu ar trebui să întâmpine probleme referitoare la statutul ei profesional, bărbaţii şi femeile fiind percepuţi ca şi categorii sociale egale. Ø În Marea Britanie funcţionează perfect "vechea reţea a bărbaţilor". Însă, femeile ajung în poziţii manageriale aici mai mult decât în alte ţări ale Uniunii Europene, mai ales în industria de servicii private şi publice. § Maniera de  a indica respectul Ø Simţ al autovalorizării, afirmării şi stimei de sine: ridicat. De asemenea, tehnica de negociere folosită este cea de cooperare, mizând pe corectitudine („fair game”) Ø Adresarea se realizează astfel încât să evidenţieze respectul: Mr/Mrs/Miss urmat de numele de familie sau, în cazul deţinerii unui titlu profesional, pronumele de politeţe se înlocuieşte cu titlul deţinut, urmat de numele de familie Ø  Salutul este formal, în general fiind două tipuri de salut aplicate: „Pleased to meet you” şi „How do you do?”(în sens retoric) Ø  Titlurile prezintă o mare importanţă Ø In ceea ce priveste întreruperile, în cultura anglo – saxonă acestea sunt interzise. Ø Numele de familie este cel folosit până la solicitarea partenerului britanic de a i se adresa direct cu folosirea prenumelui (în general se întâmplă când relaţia dintre parteneri este bine definită, britanicii punând mare accent pe relaţiile de afaceri pe termen lung); Ø Contraindicaţii; Ø Distanţa şi punctualitate: distanţa efectivă este de 1 m ( 3 feet), iar punctualitatea este obligatorie, ca dovadă a interesului şi a respectului faţă de partener ( se acceptă maxim o întârziere de 5-10 minute, însă poate avea repercusiuni asupra modului de etichetare a partenerului de către britanici) § Percepţia timpului şi spaţiului Ø Durata ceremonialului şi a negocierii; -se recomandă stabilirea unor întâlniri cu aproximativ 2 săptămâni înainte - pentru început se recomandă un „small talk” scurt şi politicos – umorul britanic nu trebuie imitat şi nu trebuie să se aducă în discuţie subiecte referitoare la viaţa privată a cuiva. - ridicată în cazul negocierilor cu companiile tradiţionale britanice - scurtă în cazul tinerilor antreprenori Ø Interdicţia de a se atinge fizic în afara salutului care constă în strângere de mână cu partenerul de afaceri; manifestările de contact fizic nu sunt considerate prietenoase, ci dimpotrivă. Aceaşi percepţie există şi referitor la contactul vizual care nu trebuie să fie frecvent, ci să denote sinceritate în momentele care solicită această stare. § Eticheta Ø Folosirea prenumelui în adresarea directă nu este deloc recomandată până la solicitarea parteneriului Ø Formularea denumirii: numele de familie este cel folosit până la solicitarea partenerului britanic de a i se adresa direct cu folosirea prenumelui (în general se întâmplă când relaţia dintre parteneri este bine definită, britanicii punând mare accent pe relaţiile de afaceri pe termen lung); Ø Mod de oferire a cărţilor de vizită: momentul nu este unul obligatoriu, dar acesta poate avea loc în timpul negocierii (preferabil la sfârşit) şi este important ca partenerul să aibe în posesie un număr suficient de cărţi de vizită pentru a le oferi tuturor celor prezenţi. Cartea de vizită oferită trebuie să evidenţieze titlurile profesionale, iar comunicare non-verbală din momentul acordării acesteia trebuie să includă contactul vizual şi un zâmbet. Titlul profesional prezent pe cartea de vizită indică totodată şi faptul că partenerul poate adopta sau nu un set de decizii privind încheierea afacerii. De asemenea, cel care primeşte cartea de vizită a partenerului britanic trebuie să se uite la ea şi să o aşeze pe birou, chiar în faţa sa pentru a sugera interesul şi implicarea. § Îmbrăcămintea Ø  Elemente şi culori. ·  Bărbaţii şi femeile poartă stofe şi îmbrăcăminte de lână numai în situatii sociale. Şaluri, pulovere, jachete sunt permise.   ·  Evitaţi cravate cu dungi pentru că reprezintă simboluri armate. Se preferă cravatele solide. ·  Felul în care se îmbracă barbaţii exprimă apartenenţa la diferite grupuri decât un stil anume. Cravatele sunt simboluri importante ale şcolii, universităţii, clubului. Barbaţii poartă doar pantofi. ·  Pentru întâlniri de afaceri, bărbatii poartă costume închise la culoare şi cravată. Femeile poartă costume, fustă sau rochie şi bluză. Cămăşile nu trebuie să aibă buzunare, dar dacă au acestea trebuie să fie goale. ·  Nu este recomandabil a se purta haine sport la birou ·  Pentru evenimente de seară, se menţionează ţinuta. § Puterea de negociere Ø Compoziţia echipei de negociere:este recomandat cuprindă şi negociatori în vârstă cu o putere decizională semnificativă, mai ales în cazul întâlnirilor de afaceri cu manageri britanici tradiţionali. v  Observaţii pentru negociatori Ø Scrisorile de recomandare a intermediarilor (companii de succes în ţara respectivă, băncile, asociaţiile, camerele de comerţ, Ambasada) sunt recomandate pentru a avea o imagine despre partener şi a grăbi etapele formării relaţiei. Ø Mărimea echipei de negociere trebuie să fie una potrivită Ø Persoana care vorbeşte cel mai mult nu există în general, deoarece fiecare participant trebuie să îşi exprime punctul de vedere, în timp ce persoana care ia deciziile de negociere din compania britanică nu este prezentă de la un prim nivel al negocierilor; Ø Stricteţea temelor incluse în agenda de negociere este ridicată, agenda fiind una bine structurată, obiectivele discutându-se secvenţial, fără posibilitate de revenire asupra lor ( în contextul în care denotă dezinteres şi lipsă de implicare). Stilul este denumit „monochronic work style”; Ø Limba de redactare a materialelor de prezentare este limba engleză (British English), iar materiale trebuie să curpindă informaţii certe, confirmabile şi să fie însoţite de grafice realiste şi clare. Totodată, este indicat ca partenerul de afaceri să folosească British English şi pentru negocierea efectivă, să se pună la curent cu normele, regulile de pronunţie şi sensul cuvintelor. Ø Mod de abordare a ofertei, amânărilor şi solicitărilor suplimentare . Sunt persoane analitice, receptive la ideile neexprimate, mascate, preferând un stil onest, direct şi transmiterea de informaţi şi fapte concrete, realizabile. Preţurile iniţiale pot fi modificate cu valori de maxim 20-30%, însă e important să existe reciprocitatea concesiunilor. Britanicilor le displace tocmeala. În general, compromisul acceptat este unul mic, dorind să prezinte oferta şi poziţia lor clară. În general, tehnicile emoţionale de negociere sunt folosite doar în mod defensiv De asemenea, este preferabil ca oferta şi termenii contractului să se realizeze şi în scris. În funcţie de specificul companiei lor, britanicii sunt persoane care acceptă doar riscul moderat sau scăzut. Ø Contractele, posibilităţi de renegociere; -          Deciziile luate sunt greu de modificat şi de cele mai multe ori se bazează pe principii universale, nu pe specificul unei anumite situaţii. -          Înţelegerile nescrise prezintă o importanţă ridicată, însă britanicii preferă stipularea în scris a tuturor hotărârilor adoptate. -          Contractele scrise pot fi foarte lungi şi detaliate, evidenţiind modalitatea de acţiune în mai multe scenarii posibile. -          Este recomandabil ca înainte de semnarea contractului să se consulte o persoană specializată în domeniu. -          Cererile de schimbare/modificare a anumitor clauze vor fi considerate fapte de rea credinţă şi rar vor fi acceptate. Ø Sărbători oficiale şi zile libere aferente. – 36 zile libere/an. Zile Naţionale: în Anglia – Sf. Gheorghe (23 Aprilie); Scoţia – Sf. Andrei (30 Noiembrie); Ţara Galilor – Sf. David (1 Martie); Irlanda de Nord – Sf. Patrick (17 Martie) aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa    Sarbatorile publice mai sunt cunoscute şi sub numele de "bank holidays" deoarece acestea sunt zilele în care băncile sunt închise în mod oficial. Acestea sunt: -          în Anglia şi Ţara Galilor : Anul Nou (1 ianuarie), Lunea Paştelui, ziua de 1 Mai (care nu este neapărat pe 1 mai), Sarbătoarea primaverii (sfarsit mai), Sfârşitul verii (sfârşitul lunii august), Boxing Day (a doua zi de Crăciun). La acestea se adaugă Vinerea Mare şi Ziua Crăciunului, sarbatori legale acordate în baza dreptului comun. -           în Scoţia, sărbatorile publice sunt: Anul Nou, 2 Ianuarie, Vinerea Mare, Lunea Paştelui, 1 Mai, Sărbatoarea primăverii, Sfârşitul verii, Crăciunul, "Boxing day". -            în Irlanda de Nord, sărbatorile publice sunt: Anul Nou, Sf. Patrick (17 Martie), Lunea Paştelui, 1 Mai, Sărbatoarea primăverii, aniversarea bătăliei de la Boyne (17 iulie), Sfârşitul verii, "Boxing Day". Sărbatorile legale sunt: Vinerea Mare şi prima zi de Crăciun. Ziua oficială a suveranului britanic se sărbatoreşte, începând din anul 1805, în a doua sâmbătă a lunii iunie, prin ceremonia "Trooping the Colour".

Aplicatie

3. Aplicaţie propusă

În baza indicatorilor macroeconomici ce caracterizează conjunctura economiei naţionale, cu ajutorul tabelului de mai jos, construiţi o situaţie conjuncturală nefavorabilă/ favorabilă.

DENUMIRE INDICATOR	U.M.	SITUAŢIE CONJUNCTURALĂ NEFAVORABILĂ/ FAVORABILĂ
		2007	2008	2009 PREVIZIUNE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
...

a.  Explicaţi modul de calcul al fiecărui indicator.                                               

b.  Explicaţi semnificaţia fiecărui indicator în aprecierea situaţiei conjuncturale.

c. Interpretaţi situaţia conjuncturii economice a economiei naţionale din perspectiva indicatorilor aleşi în corelaţiile lor.                                            

d. Prezentaţi în sinteză conţinutul studiului conjunctural efectuat.                      

Studiul pe bază de muncă individuală, poate viza următoarele economii naţionale: China, România, India, Germania, Marea Britanie şi Irlanda, Brazilia, Rusia, S.U.A., Italia, Spania, Canada, Taiwan, Austria, Franţa, Japonia, Australia, Turcia sau conjunctura economică mondială.

Alte posibilităţi pentru studiul privind conjunctura economică a unor pieţe pot privi conjunctura: produselor agroalimentare, produselor petroliere, metalelor preţioase, piaţa valutară, piaţa automobilelor; sau chiar studiul privind conjunctura economică a unor produse: grâu, cafea, benzină – motorină, gaze naturale, zahăr, bumbac. În acest caz, indicatorii luaţi în considerare se modifică în concordanţă, faţă de cele considerate pentru economiile naţionale.

Studiul conjuncturii economice

Relaţia de compensare inflaţie – şomaj  (Curba lui Phillips) susţine că un şomaj mai mic poate fi obţinut acceptând mai multă inflaţie, sau inflaţia poate fi redusă acceptând mai mult şomaj.

Tabel nr. 23

Valoarea indicatorilor pentru a verifica relaţia de compensare inflaţie – şomaj

	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Rata inflaţiei	%	5,70	5,10	4,00
Rata şomajului	%	7,57	7,56	7,55

Construim curba lui Phillips cu datele din tabel şi concluzionăm. În cazul nostru, curba va fi o imagine în oglindă faţă de axa OY, pentru că datele sunt astfel construite încât şi rata şomajului şi rata inflaţiei să se optimizeze (să scadă) concomitent.

Figura nr. 14. Reprezentarea grafică a relaţiei inflaţie – şomaj

În continuare se calculează unul sau mai mulţi indicatori, care leagă valoarea exporturilor şi/sau importurilor cu indicatorii macroeconomici de tip rezultate sau cu mărimea populaţiei. Asemenea indicatori sunt: deschiderea sau ventilarea internaţională, ponderea exporturilor în produsul intern brut, rata de completare a resurselor interne din importuri, valoarea exporturilor pe cap de locuitor, ponderea soldului balanţei comerciale în produsul intern brut.

Tabel nr. 24

Relaţii dintre export/ import – PIB – populaţie

	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Deschiderea internaţională	%	77,41%	79,50%	82,76%
Ponderea exporturilor în PIB	%	77,06%	80,25%	83,58%
Rata de completare a resurselor interne din importuri	%	77,76%	78,74%	81,94%
Exportul pe cap de locuitor	mii €/ pers	6,88	8,06	9,36
Ponderea soldului balanţei comerciale în PIB	%	0,69%	1,51%	1,63%

         Conform tabelului, ponderea exporturilor în PIB şi ponderea soldului balanţei comerciale în PIB au o tedinţă crescătoare, mulţumită ritmului superior de creştere a valorii exporturilor. Datorită faptului că ponderea exporturilor în PIB a crescut şi deschiderea internaţională a Ungariei a crescut în mod continuu, acest lucru datorându-se şi integrării în structurile europene. Se poate observa că şi restul indicatorilor au tendinţe crescătoare: exportul pe cap de locuitor creşte de la un an la celălalat, în timp ce rata de completare a resurselor interne din importuri este stabilă însă de valori superioare.

Se calculează unul sau mai mulţi indicatori, care leagă valoarea exporturilor şi/sau importurilor cu indicatorii macroeconomici de tip rezultate sau cu mărimea populaţiei. Asemenea indicatori sunt: ponderea datoriei externe în produsul intern brut, raportul dintre datoria externă şi încasările din exportul de mărfuri şi servicii, datoria externă pe locuitor.

Tabel nr. 25

Relaţii dintre datoria externă – PIB – exporturi – populaţie

	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Ponderea datoriei externe în PIB	%	124,24%	99,31%	84,18%
Raportul dintre datoria externă şi încasările din exportul	%	161,22%	123,75%	100,73%
Datoria externă pe locuitor	mii €/ pers	11,10	9,97	9,43

Tendinţa ponderii datoriei externe în PIB relevă o situaţie pozitivă, mulţumită reducerii datoriei externe şi a creşterii produsului intern brut. În anul 2006 se poate observa o situaţie delicată a Ungariei, datorită valorii extrem de mari a datoriei externe rămase de returnat din trecut respectiv deficitului bugetar anual creat. Acelaşi tendinţă este de regăsit şi în cadrul indicatorului datoria externă pe cap de locuitor, ce relevă o situaţie în curs de îmbunătăţire.

Din punct de vedere a resurselor valutare, determinat de raportul dintre datoria externă (plăţi în valută) şi exporturi (încasări în valută) sitaţia nu este înfloritoare însă pe curs de revenire, existând o penurie de resurse valutare.

Ciclul afacerilor poate fi reprezentat prin construirea unui grafic cu ajutorul datelor din tabelul de mai jos, utilizând tendinţa acestora şi valorile înregistrate.

Tabel nr. 26

Produsul naţional brut nominal şi real

		2006	2007	2008	2005	2009
PNB n	mil €	20569	21949	26614	19689	26564
PNB r	mil €	19460	20884	25590	18627	25542

Sursa: Rotariu I. (coord.), Managementul tranzacţiilor economice internaţionale şi strategia competitivităţii, Editura Miton, Timişoara, 2002, p. 74;

Figura nr. 15. Ciclul afacerilor

În baza graficului, pot fi determinate perioadele de expansiune şi recesiune, determinând situaţii de conjunctură economică favorabile sau nefavorabile afacerilor internaţionale.