Studiul conjuncturii economice

Relaţia de compensare inflaţie – şomaj  (Curba lui Phillips) susţine că un şomaj mai mic poate fi obţinut acceptând mai multă inflaţie, sau inflaţia poate fi redusă acceptând mai mult şomaj.

Tabel nr. 23

Valoarea indicatorilor pentru a verifica relaţia de compensare inflaţie – şomaj

	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Rata inflaţiei	%	5,70	5,10	4,00
Rata şomajului	%	7,57	7,56	7,55

Construim curba lui Phillips cu datele din tabel şi concluzionăm. În cazul nostru, curba va fi o imagine în oglindă faţă de axa OY, pentru că datele sunt astfel construite încât şi rata şomajului şi rata inflaţiei să se optimizeze (să scadă) concomitent.

Figura nr. 14. Reprezentarea grafică a relaţiei inflaţie – şomaj

În continuare se calculează unul sau mai mulţi indicatori, care leagă valoarea exporturilor şi/sau importurilor cu indicatorii macroeconomici de tip rezultate sau cu mărimea populaţiei. Asemenea indicatori sunt: deschiderea sau ventilarea internaţională, ponderea exporturilor în produsul intern brut, rata de completare a resurselor interne din importuri, valoarea exporturilor pe cap de locuitor, ponderea soldului balanţei comerciale în produsul intern brut.

Tabel nr. 24

Relaţii dintre export/ import – PIB – populaţie

	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Deschiderea internaţională	%	77,41%	79,50%	82,76%
Ponderea exporturilor în PIB	%	77,06%	80,25%	83,58%
Rata de completare a resurselor interne din importuri	%	77,76%	78,74%	81,94%
Exportul pe cap de locuitor	mii €/ pers	6,88	8,06	9,36
Ponderea soldului balanţei comerciale în PIB	%	0,69%	1,51%	1,63%

         Conform tabelului, ponderea exporturilor în PIB şi ponderea soldului balanţei comerciale în PIB au o tedinţă crescătoare, mulţumită ritmului superior de creştere a valorii exporturilor. Datorită faptului că ponderea exporturilor în PIB a crescut şi deschiderea internaţională a Ungariei a crescut în mod continuu, acest lucru datorându-se şi integrării în structurile europene. Se poate observa că şi restul indicatorilor au tendinţe crescătoare: exportul pe cap de locuitor creşte de la un an la celălalat, în timp ce rata de completare a resurselor interne din importuri este stabilă însă de valori superioare.

Se calculează unul sau mai mulţi indicatori, care leagă valoarea exporturilor şi/sau importurilor cu indicatorii macroeconomici de tip rezultate sau cu mărimea populaţiei. Asemenea indicatori sunt: ponderea datoriei externe în produsul intern brut, raportul dintre datoria externă şi încasările din exportul de mărfuri şi servicii, datoria externă pe locuitor.

Tabel nr. 25

Relaţii dintre datoria externă – PIB – exporturi – populaţie

	UM	2006  (t0)	2007   (t1)	2008   (t2)
Ponderea datoriei externe în PIB	%	124,24%	99,31%	84,18%
Raportul dintre datoria externă şi încasările din exportul	%	161,22%	123,75%	100,73%
Datoria externă pe locuitor	mii €/ pers	11,10	9,97	9,43

Tendinţa ponderii datoriei externe în PIB relevă o situaţie pozitivă, mulţumită reducerii datoriei externe şi a creşterii produsului intern brut. În anul 2006 se poate observa o situaţie delicată a Ungariei, datorită valorii extrem de mari a datoriei externe rămase de returnat din trecut respectiv deficitului bugetar anual creat. Acelaşi tendinţă este de regăsit şi în cadrul indicatorului datoria externă pe cap de locuitor, ce relevă o situaţie în curs de îmbunătăţire.

Din punct de vedere a resurselor valutare, determinat de raportul dintre datoria externă (plăţi în valută) şi exporturi (încasări în valută) sitaţia nu este înfloritoare însă pe curs de revenire, existând o penurie de resurse valutare.

Ciclul afacerilor poate fi reprezentat prin construirea unui grafic cu ajutorul datelor din tabelul de mai jos, utilizând tendinţa acestora şi valorile înregistrate.

Tabel nr. 26

Produsul naţional brut nominal şi real

		2006	2007	2008	2005	2009
PNB n	mil €	20569	21949	26614	19689	26564
PNB r	mil €	19460	20884	25590	18627	25542

Sursa: Rotariu I. (coord.), Managementul tranzacţiilor economice internaţionale şi strategia competitivităţii, Editura Miton, Timişoara, 2002, p. 74;

Figura nr. 15. Ciclul afacerilor

În baza graficului, pot fi determinate perioadele de expansiune şi recesiune, determinând situaţii de conjunctură economică favorabile sau nefavorabile afacerilor internaţionale.