Relaţia creştere economică – inflaţia – şomaj: atunci când rata de creştere
economică (rata PNB real) este mare, producţia de bunuri şi servicii este în
creştere şi ca urmare scade rata şomajului, creşte numărul de locuri de muncă
şi creşte nivelul de trai.
Legea lui Okun: la o rată înaltă de creştere economică vom avea rată
mică de creştere a şomajului: pentru fiecare 2,2 procente de creştere a PNB
real realizată într-un an, rata şomajului scade cu un procent.
Relaţia de compensare inflaţie – şomaj (curba lui
Phillips): un şomaj
mai mic poate fi obţinut acceptând mai multă inflaţie, sau inflaţia poate fi
redusă acceptând mai mult şomaj.
Figura nr. 13. Curba lui Phillips
Deschiderea sau ventilarea internaţională (D): mărimi relative ce iau în
considerare exportul (X), importul (M) şi produsul intern brut (PIB) al unei
ţări.
Ponderea exporturilor în
produsul intern brut (PX): expresie a
performanţei exterioare a economiei naţionale, cât la sută din produsul
intern brut are destinaţie externă.
Rata de completare a resurselor
interne din importuri (RC): experesie a dependenţei
economiei naţionale faţă de pieţele externe de aprovizionare, cât la
sută din produsul intern brut se realizează pe calea importurilor.
Exportul pe cap de locuitor:valoarea
exporturilor Xloc =X / P * 100
Ponderea
soldului balanţei comerciale în produsul
intern brut (PBC):
Ponderea datoriei externe în produsul intern brut (PDE): se calculează cât la sută din produsul intern brut al anului
considerat ar trebui să fie destinat rambursării datoriei externe existente.
Raportul dintre datoria externă şi încasările din exportul de mărfuri
şi servicii (DEX):
câte exporturi anuale ar fi necesare pentru acoperirea instantanee a datoriei
externe.
Datoria externă pe locuitor (DEP) reprezintă gradul de îndatorare a unei ţări faţă de
străinătate.
2.
Aplicaţie rezolvată
În baza
indicatorilor macroeconomici ce caracterizează conjunctura economiei naţionale,
cu ajutorul tabelului de mai jos, construiţi o situaţie conjuncturală favorabilă.
DENUMIRE INDICATOR
|
UNITATE DE MĂSURĂ
|
SITUAŢIE CONJUNCTURALĂ NEFAVORABILĂ/ FAVORABILĂ
|
||
2006
|
2007
|
2008
|
||
1.
|
||||
2.
|
||||
3.
|
||||
4.
|
||||
5.
|
||||
6.
|
||||
7.
|
||||
8.
|
||||
...
|
a) Explicaţi modul de calcul al
fiecărui indicator.
b) Explicaţi semnificaţia fiecărui
indicator în aprecierea situaţiei conjuncturale.
c) Interpretaţi situaţia
conjuncturii economice a economiei naţionale din perspectiva indicatorilor
aleşi în corelaţiile lor.
Rezolvarea
aplicaţiei se va realiza punctual, prin prezentarea situaţiei conjuncturii
economice din Ungaria, o situaţie favorabilă pentru perioada 2006 – 2008.
Datele incluse pot fi obţinute din diverse baze de date internaţionale
(EUROSTAT, FMI, UNCTAD).
PUNCTUL a).
Primul pas cuprinde
alegerea a cel puţin opt indicatori economici
principali (cei mai reprezentativi), care vor incluşi în tabelul principal,
specificat în textul aplicaţiei. Alături de determinarea indicatorilor, se
specifică şi unitatea de măsură a acestora.
În cazul de faţă,
indicatorii aleşi sunt: produsul intern brut, rata de creştere economică, rata
inflaţiei, rata şomajului, balanţa comercială externă, rata dobânzii, cursul de
schimb valutar şi datoria externă.
Tabel nr. 3
Indicatorii principali ai conjuncturii economice din Ungaria
Indicator
|
U.M.
|
2006
(t0)
|
2007
(t1)
|
2008
(t2)
|
Produsul intern brut
|
mld Ft
|
|||
Rata de creştere economică
|
%
|
|||
Rata inflaţiei
|
%
|
|||
Rata şomajului
|
%
|
|||
Balanţa comercială externă
|
mil €
|
|||
Rata dobânzii
|
%
|
|||
Cursul de schimb valutar
|
Ft/€
|
|||
Datoria externă
|
mil €
|
După alegerea indicatorilor,
pentru fiecare indicator în parte se procedează în felul a următor: se include
definiţia indicatorului, se specifică formula de calcul, urmat de calcularea
efectivă a valorii indicatorului.
PRODUSUL INTERN BRUT
Produsul intern brut (P.I.B.) este indicatorul care exprimă mărimea valorii adăugate brute a
bunurilor economice ajunse în ultimul stadiu al circuitului economic, care au
fost produse în interiorul ţării de către agenţii economici autohtoni şi străini, într-o anumită perioadă de calcul, de regulă un an.
Formula de calcul aleasă este după
metoda consumului, utilizării finale sau a chetuielilor:
P.I.B. pp = C + G+ FBKF + VS + (X – M) = CF+ FBK + X net
unde:
CF – consumul final, care
cuprinde valoarea cumpărărilor făcute de gospodăriile private şi rezultatele
activităţii sectorului public care nu reprezintă modificări în mărimea patrimoniului
material al sectorului;
FBKF – formarea brută de capital
fix (investiţii brute): se măsoară pe baza cheltuielilor utilizatorilor finali
pentru bunuri durabile ce urmează să fie folosite în procesul de producţie de
noi bunuri materiale sau servicii;
VS – variaţia stocurilor
reprezintă diferenţa între intrările în stocuri şi ieşirile din stocuri în
perioada de calcul. În stocuri se include toate bunurilor care nu fac parte din
capitalul fix şi se regăsesc, la un moment dat, în posesia unităţilor
producătoare (produse vegetale recoltate, animale pentru sacrificare);
X – M – exportul net exprimă
diferenţa între valoarea bunurilor materiale şi serviciilor exportate şi
valoarea celor importate.
Tabel nr. 4
Calcularea produsului intern brut pe baza elementelor componente
PIB
după metoda cheltuielilor
|
UM
|
2006 (t0)
|
2007 (t1)
|
2008 (t2)
|
Consum final
|
mld Ft
|
18175
|
19015
|
20783
|
→ privat
|
mld Ft
|
12750
|
13645
|
13980
|
→ public
|
mld Ft
|
5425
|
5370
|
6803
|
Formarea brută a capitalului
|
mld Ft
|
5775
|
6022
|
6838
|
→ Formarea brută a capitalului fix
|
mld Ft
|
5130
|
5345
|
5945
|
→ Variaţia stocurilor
|
mld Ft
|
645
|
677
|
893
|
Export net
|
mil €
|
-625
|
1524
|
1835
|
→ Exporturi
|
mil €
|
69363
|
81162
|
93846
|
→ Importuri
|
mil €
|
69988
|
79638
|
92010
|
Cursul de schimb valutar
|
Ft/€
|
264,26
|
251,35
|
250,07
|
PIB pp
|
mld Ft
|
23785
|
25420
|
28080
|
Impozite indirecte nete
|
mld Ft
|
3245
|
3624
|
3962
|
→ Impozite indirecte
|
mld Ft
|
3549
|
3883
|
4060
|
→ Subvenţii
|
mld Ft
|
304
|
259
|
98
|
PIB pf
|
mld Ft
|
20540
|
21796
|
24118
|
Pentru a însuma
componentele PIB-ului conform formulei de calcul, acestea trebuiesc exprimate
în aceleaşi monedă. În vederea transformării valorii exporturilor nete,
exprimată în valută, va fi nevoie de utilizarea cursului de schimb valutar,
indicator care se include şi în tabelul principal conform situaţiei conjucturale
date (favorabilă). Valoarea obţinută în urma însumării valorii componentelor
PIB-ului în preţul pieţei (PIB nominal),
se trec în tabelul principal.
Adiţional, se
calculează şi restul indicatorilor macroeconomici de tip rezultate, conform
formulelor determinate la secţiunea teoretică.
Tabel nr. 5
Calcularea agregatelor macroeconomici pe baza elementelor componente
Indicatori
|
UM
|
2006 (t0)
|
2007 (t1)
|
2008 (t2)
|
Produsul intern brut
|
mld Ft
|
23785
|
25420
|
28080
|
Amortizare
|
mld Ft
|
1783
|
1980
|
2538
|
Produsul intern net
|
mld Ft
|
22002
|
23440
|
25542
|
Soldul veniturilor factorilor de
producţie în raport cu străinătatea |
mld Ft
|
-1433
|
-1491
|
1072
|
Produsul naţional brut
|
mld Ft
|
20569
|
21949
|
26614
|
Produsul naţional net
|
mld Ft
|
18786
|
19969
|
24076
|
Venitul naţional
|
mld Ft
|
15541
|
16345
|
20114
|
Soldul transferurilor curente în
raport cu străinătatea |
mld Ft
|
-319
|
-126
|
-106
|
Venitul naţional disponibil
|
mld Ft
|
15222
|
16219
|
20008
|
RATA INFLAŢIEI
Inflaţia este o creştere generalizată şi durabilă a preţurilor de
consum, creştere diferenţiată însă pe categorii de bunuri, pe servicii, factori
de producţie, pe variate pieţe teritoriale.
Rata inflaţiei exprimă procentul
de creştere a nivelului preţurilor într-o perioadă dată.
Formule de calcul:
Rinfl =(PNBn - PNBr) / PNBr x 100 = IP (%) – 100 %
Ri – rata inflaţiei
IP – indicele general
al preţurilor.
Tabel nr. 6
Calcularea ratei inflaţiei
UM
|
2006 (t0)
|
2007 (t1)
|
2008 (t2)
|
|
Rata inflaţiei
|
%
|
5,7
|
5,1
|
4,0
|
Indicele preţurilor
|
%
|
105,7
|
105,1
|
104,0
|
PNB n
|
mld Ft
|
20569
|
21949
|
26614
|
PNB r
|
mld Ft
|
19460
|
20884
|
25590
|
RATA DE CREŞTERE ECONOMICĂ
PIB pe cap de locuitor exprimă nivelul dezvoltării economice
Dinamica reală a PIB IPIBr = IPIBn /D = (PIB1
/ PIB0 )/D
Rata creşterii economice (g), măsura creşterii economice,
este raportul procentual al diferenţei dintre PIB real din anul curent şi PIB
real din anul de bază, respectiv PIB real din anul de bază:
g = (PIB r1 – PIB r0)/ PIB r0
* 100.
Tabel nr. 7
Calcularea ratei de creştere economică
UM
|
2006 (t0)
|
2007 (t1)
|
2008 (t2)
|
2005
|
2009
|
|
PIB/ locuitori
|
mii Ft/pers
|
2360
|
2523
|
2801
|
||
→ PIB pp
|
mld Ft
|
23785
|
25420
|
28080
|
||
→ Populaţia
|
mii pers
|
10077
|
10075
|
10024
|
||
Dinamica reală a PIB
|
0,98
|
1,02
|
1,06
|
|||
→ Indice PIB nominal
|
%
|
103,84
|
106,87
|
110,46
|
22905
|
30174
|
→ Deflator
|
%
|
105,7
|
105,1
|
104,0
|
105,8
|
|
Rata de creştere
econ
(rata PIB real) |
%
|
3,94
|
7,48
|
11,63
|
||
→ PIB real
|
mil Ft
|
22502
|
24186
|
27000
|
21649
|
RATA ŞOMAJULUI
Rata şomajului (rs) reprezintă
ponderea populaţiei apte de muncă care nu poate găsi un loc de muncă. Ea se
poate calcula astfel:
rs =
S x 100 / PA = S x 100 / (PO
+ S)
Tabel nr. 8
Calcularea ratei şomajului
UM
|
2006 (t0)
|
2007 (t1)
|
2008 (t2)
|
|
Rata şomajului
|
%
|
7,57
|
7,56
|
7,55
|
Populaţia activă
|
mii pers
|
61925
|
62120
|
68456
|
Şomaj
|
mii pers
|
4688
|
4696
|
5168
|
BALANŢA COMERCIALĂ EXTERNĂ
Balanţa comercială externă: soldul ei exprimă diferenţa
între valoarea bunurilor şi serviciilor exportate şi valoarea celor importate →
exportul net.
BC = Exp –Imp
Preţ FOB: preţul de piaţă a
bunurilor până la frontiera ţării exportatoare
Preţ CIF: preţul de cumpărare
pentru livrarea produselor până la frontiera cumpărătorului/ importatorului.
Tabel nr. 9
Calcularea soldului balanţei comerciale
UM
|
2006 (t0)
|
2007 (t1)
|
2008 (t2)
|
|
Export FOB
|
mil €
|
69363
|
81162
|
93846
|
Import CIF
|
mil €
|
69988
|
79638
|
92010
|
Balanţa
comercială externă (sold)
|
mil €
|
-625
|
1524
|
1835
|
Balanţa de plăţi este un document contabil ce prezintă într-o formă scurtă tranzacţiile
economice finalizate între rezidenţii unei ţări şi restul lumii în timpul unei
perioade determinate, de regulă un an. → participarea ţării la schimburile
internaţionale.
Tabel nr. 10
Calcularea soldului balanţei de plăţi
UM
|
2006 (t0)
|
2007 (t1)
|
2008 (t2)
|
|
Balanţa de plăţi
externe (sold)
|
mil €
|
-6387
|
-5166
|
-4898
|
1.contul curent
|
mil €
|
-5323
|
-4735
|
-5125
|
1.1. balanţa de bunuri
|
mil €
|
-625
|
1524
|
1835
|
1.2. balanţa serviciilor
|
mil €
|
1250
|
1051
|
748
|
1.3. balanţa veniturilor
|
mil €
|
-5629
|
-7184
|
-7602
|
1.4. balanţa transferurilor curente
|
mil €
|
-319
|
-126
|
-106
|
2.contul de capital
|
mil €
|
470
|
1141
|
1838
|
3.contul financiar
|
mil €
|
-1534
|
-1572
|
-1611
|
Avand in vedere contextul actual eu chiar cred ca sunt extrem de importanti indicatorii care arata gradul de dependenta al Romaniei de pietele externe si de asemenea posibilitatea de acoperire a datoriei externe de catre tara noastra
RăspundețiȘtergereDe acord. Acesti indicatori au un rol definitoriu in analiza conjuncturii economie si mai ales in interpretarea unei situatii reale. Nu putem afirma ca un mediu este favorabil daca datoria externa a tarii depaseste pragul mediu sau daca este dependent de importuri. Companiile nu traiesc independent, ci in relatie unele cu altele, fiind foarte important ca furnizorii sa poata deservi producatorii.
RăspundețiȘtergere